Na 2007, jagernan di Alaska a haci un descubrimento asombroso den e curpa di un bayena di cabes rondo: fragmentonan di un harpun explosivo di siglo 19 tabata pega den su carni.
E arma, cu su fecha ta data entre 1885 y 1895, a revela cu e bayena a sobrevivi un intento di jagmento mas cu un siglo prome—bibando cu e harpun pega den su curpa pa mas cu 100 aña.
Esey ta nifica cu e bayena tabata tin por lo menos 115 aña di edad, cu ta duna prueba tangibel di loke cientificonan ya caba tabata sospecha: bayena bowhead ta entre e mamiferonan cu ta biba mas largo riba mundo.
E gigantenan di artico aki, cu un biaha casi a desaparece debi di jagmento, a recupera bou di leynan di proteccion y maneho di e pueblonan indigeno. Awe, investigadornan ta calcula cu bayena bowhead por biba mas cu 200 aña, confirma no solamente pa e harpunnan bieu sino tambe pa analisis molecular di proteina den nan lens di wowo.
Cu larguranan cu ta yega 60 pia y un peso di mas di 100 ton, e bayena bowhead no ta djis inmenso—nan ta curpanan bibo cu ta warda historia. E curpa di un bayena por carga sicatris for di e era di jagmento industrial di bayena, sobreviviendo no solamente contra predadornan y ijs, sino tambe contra e mesun forsanan cu un biaha a hiba nan sorto na e rand di exstishon. Nan resistensia ta un testimonio di duracion den tanto naturalesa como historia.

